O parte din banii pentru proiectul „Casa Verde”, acum oprit, vor intra în programe de împăduriri şi de irigaţii pentru zonele deşertice, a anunţat sâmbătă ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi. Citând un studiu mai vechi al meteorologilor, el a amintit că, în următoarele două decenii, zece judeţe ale ţării se vor deşertifica, iar producţia cerealieră va scădea cu 40% faţă de cea din prezent (în Banat, Oltenia, estul Munteniei, Dobrogea şi sudul Moldovei). Şi toate astea, numai din cauza încălzirii globale, a adăugat ministrul.
Specialiştii spun însă că nu doar schimbările climatice sunt cauza deşertificării, ci şi distrugerea pădurilor şi a perdelelor de protecţie. „Este adevărat că sudul Olteniei şi Dobrogea au un climat uscat, apropiat de cel al Greciei, cu nisipuri antrenate de vânt în unele zone. Dar mai sunt de vină şi distrugerile zonelor verzi şi a sistemelor de irigaţie. Trebuie perdele de protecţie care să oprească dunele de nisip şi plante rezistente la secetă, cum sunt cele perene ori viţa de vie, pepenii, caişii. Ori chiar unele specii de ierburi sălbatice, asemănătoare buruienilor, cu rădăcină puternică, ce fixează solul”, ne-a spus Petre Stanciu, directorul Institutului Naţional de Hidrologie şi de Gospodărire a Apelor. El spune că în acest moment cel mai bine este să avem „măsuri de prevenire” pentru următorii ani.
„Am văzut în Israel cum se construieşte o oază, din deşert. Se brăzda zona cu canale artificiale, iar pe sol se împrăştiau îngrăşăminte din decantarea apei reziduale. Împreună cu nisipul, îngrăşămintele îmbunătăţeau partea organică a solului, astfel încât acesta putea fi cultivat, iar înaintarea nisipului era oprită. Deşertificarea nu trebuie să ne sperie, dacă acţionăm în acest moment împotriva ei. Dacă nu, populaţia va fi nevoită să migreze din zonele afectate”, ne-a mai declarat Petre Stanciu.
Împăduriri din sud, blocate de birocraţie
Până acum, puţinele programe antideşertificare din zonă nu au avut prea mare succes. De pildă, unele primării din Dolj care au plantat puieţi de salcâm pentru a stabiliza solul s-au trezit cu pădurea furată peste noapte. În alte comune, proprietarii au accesat un program de împăduriri a cărui regulă spunea astfel: oamenii oferă terenul statului, acesta plantează acolo păduri, pe propria cheltuială şi le îngrijeşte câţiva ani, până când pădurile ajung la starea de masiv. Apoi pădurea revine proprietarului, care o poate exploata. Programul arată bine pe hârtie, însă în practică s-a întâmplat invers: anul trecut, în localităţile Mârşani, Daneţi şi Urzica din Dolj, câteva mii de hectare de pădure cuprinse în program au fost blocate, aşteptând luni întregi împădurirea. Şi asta fiindcă licitaţia pentru desemnarea firmelor care urmau să planteze a fost întârziată aiurea, de nişte contestaţii. De fapt, plângerea fusese uitată prin sertarele Consiliului pentru Soluţionarea Contestaţiilor, iar angajaţii se plângeau că nu pot face faţă fiindcă ei sunt prea puţini, iar jalbele, prea multe.
3 milioane de hectare de deşert
Studiile arată că aproximativ o treime din teritoriul ţării (adică 7 milioane de hectare) şi circa 40% din suprafaţa agricolă sunt situate în zone cu risc de deşertificare. Din această suprafaţă, 3 milioane de hectare de teren sunt direct afectate de deşertificare. Numai celebra ”Sahară a Olteniei” (o fâşie de 30 kilometri lăţime, din zona Dunăre – Craiova – Caracal) cuprinde în jur de 100.000 de hectare. În ultimii 30 de ani, suprafeţele împădurite din Dolj s-au redus la jumătate, 9.000 de hectare de pădure fiind defrişate între Sadova şi Corabia, pentru a face loc sistemelor de irigaţii, acum distruse. În judeţul Brăila, terenurile degradate reprezintă 34% din întreaga sa suprafaţă. Iar judeţele Călăraşi, Constanţa şi Teleorman au sub 5% pădure.
Al patrulea raport IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) spune că până în 2099 clima României va arăta cu totul altfel decât acum: între 2020 şi 2029, temperatura medie anuală va creşte cu valori între 0,5 şi 1,5 grade, iar până în 2099, temperaturile vor creşte din nou, progresiv, cu 5 grade Celsius, cele mai afectate fiind sudul şi sud-estul ţării. Iar Romania face parte dintre primele primele şapte ţări europene pe care seceta le va afecta puternic în următorii ani.
O studenta din Craiova sustine ca a fost „bruscata si violata“ de un profesor de la Facultatea de Educatie Fizica si Sport, la care ar fi apelat pentru a o ajuta cu un proiect pentru facultate. Mai mult, tânara a declarat ca barbatul îi este si ruda. Alina Tapurin, de 22 de ani, studenta la Facultatea de Educatie Fizica si Sport, din Craiova, a ajuns, joi seara, în Unitatea de Primiri Urgente (UPU) a Spitalului Judetean de Urgenta din municipiu, spunându-le medicilor ca este victima unui viol. Ieri-dimineata, tânara s-a prezentat la Sectia 1 de Politie Craiova, unde a declarat ca a fost violata de o ruda de-a sa, Dumitru Tapurin, care este cadru didactic la Facultatea de Educatie Fizica si Sport. Studenta a sustinut ca profesorul respectiv este var cu tatal sau. „Am mers la domnul profesor pentru a ma ajuta la un proiect si sa ma ajute si cu niste examene. Am ajuns acasa la domnul profesor si m-am gândit ca sângele apa nu se face. Însa se pare ca sângele s-a facut altceva. M-a bruscat si m-a violat. Mi-a spus ca oricum nimeni nu ma va crede pentru ca el este cine este. Îl cunosc de foarte putin timp, desi suntem rude“, le-a spus jurnalistilor Alina Tapurin imediat dupa ce a iesit de la audieri. Dupa câteva ore, profesorul universitar Dumitru Tapurin a ajuns si el la Sectia de Politie nr. 1 Craiova pentru a fi audiat de anchetatori. El a refuzat sa stea de vorba cu jurnalistii. Politistii au demarat o ancheta pentru a stabili daca cele afirmate de studenta se confirma. In urma primelor probe recoltate, se pare ca tânara nu prezenta urme de violenta. Ea a fost dusa la IML Craiova pentru raportul medico-legal. 
